Plictiseala

Plictiseala apare atunci când: o persoană nu are nimic de făcut; nu este interesată de mediul înconjurător; se simte nemulțumită sau neinteresată de o activitate; simte că o zi sau o perioadă este anostă. Nu există o definiție universal acceptată a plictiselii.

Plictiseala este un sentiment comun și apare mai des în rândul copiilor și adolescenților. Aceștia din urmă au mai multă libertate de a alege ce fac cu timpul lor. Însă ei încă învață despre ei și interesele lor și nu știu pe ce să se focuseze.

Plictiseala este marcată de un sentiment de gol, dar și de frustrare față de acel gol. Uneori, atenția este limitată și lipsește interesul pentru ce se întâmplă în jur. Te poți simți apatic, obosit sau nervos. Plictiseala poate fi legată și de control. Dacă simți că nu ai control asupra unui lucru, te poți simți neliniștit, plictisit, frustrat.

Putem combate plictiseala?

Primul pas este să te înțelegi pe tine și motivele pentru care te-ai putea plictisi. Poți pregăti o listă cu activități pe care să le faci când te simți plictisit.

Curiozitatea și creativitatea sunt importante în combaterea plictiselii. Poți căuta documentare cu subiecte care te interesează, cursuri sau grupuri care au interese similare cu ale tale. Poți crea în casă sau în curte un spațiu special anti-plictiseală.

Este util să fii pregătit pentru situații în care ar putea apărea plictiseala, cum ar fi un timp lung de așteptare. Poți face acest lucru având mereu o carte la tine sau o listă de podcasturi pe care îți dorești să le asculți.

Există și părți pozitive ale plictiselii?

Cercetările spun ca da. Plictiseala poate stimula creativitatea – dacă nu ai nimic de făcut, poți inventa ceva. Te poate face o persoană mai bună, căutarea unui sens putând duce la comportamente prosociale.

De asemenea, visarea cu ochii deschiși atunci când te plictisești poate oferi o evadare din stresul zilnic. A-ți da voie să faci asta în loc să cauți stimulare în telefon sau alte dispozitive, poate oferi o pauză benefică minții tale.