Meniu Închide

Judecata celorlalți

judecata-celorlalți-psihoterapie

Judecata celorlalți ne însoțește încă din copilărie. Îi auzim pe adulții din jur făcând acest lucru și ne trezim la rândul nostru adulți, făcând exact la fel. Ajungem să judecăm inconștient, la fel ca multe alte lucruri care devin automatisme.

Când am realizat că facem acest lucru, prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost de ce judecăm? Răspunsul nu a venit imediat, însă până la urmă am realizat. De cele mai multe ori îi judecăm pe ceilalți în aspectele în care ne simțim slabi.

„Când îi judeci pe ceilalți, nu îi definești pe ei, ci pe tine însuți.” – Wyne Dyre

Judecata celorlalți ne arată mai mult cum suntem noi de fapt, evidențiază propriile insecurități

Ar fi ideal să trăim fără să judecăm, însă nu cred că acest lucru este în totalitate posibil. Dar cred că putem alege ce facem cu acel gând care apare.

Și cred asta deoarece tot ce scriu practic și eu, să văd dacă și cum funcționează. Schimbarea nu se produce peste noapte, e nevoie de perseverență. Am început în primul rând cu conștientizarea gândului, apărut de multe ori involuntar. Apoi m-am întrebat, de ce mi-a venit în minte acest gând?

Următorul pas a fost să mă întreb ce anume din mine mi-a adus acest gând. În majoritatea cazurilor, gândul era legat de o zonă în care simțeam că am puncte slabe. Pe termen lung, rezultatul este că reușesc să mai descopăr o părticică ascunsă din mine cu fiecare astfel de gând. Și în loc să continui cu judecata, mă concentrez la ce am de învățat despre mine.

„Tot ceea ce ne irită mai tare la ceilalți ne poate ajuta să ne înțelegem pe noi înșine.”- Carl Gustav Joung

Este important de asemenea să ne cunoaștem propriile valori interne și să înțelegem că îi judecăm pe ceilalți prin prisma lor. De exemplu, dacă familia este importantă pentru o persoană, atunci aceasta îi va măsura pe ceilalți după acest standard – cât de importantă este familia pentru ei. Dacă nu sunt apropiați de familie, judecata apare imediat.

În astfel de cazuri, mai util poate fi să ne păstrăm curiozitatea. În loc să judecăm, să ne întrebăm ce nu știm. Să încercăm să aflăm mai multe despre viața și istoria acestor persoane. Să înțelegem că suntem diferiți și că un alt drum sau un alt fel de a face lucrurile nu e neapărat greșit. Și să acceptăm că nu putem schimba valorile după care se ghidează ceilalți.

Ai nevoie să vorbești cu cineva?

Intră în contact cu un psihoterapeut, pregătit să fie alături de tine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *