După cum spuneam în articolul anterior, tulburările de alimentație includ anorexia, bulimia și mâncatul compulsiv sau tulburarea binge eating. Acestea nu sunt singurele tulburări de alimentație.
În DSM-5 se adaugă o nouă categorie, tulburări de hrănire și alimentație. Această categorie cuprinde tulburări alimentare care se întâlnesc la copii, adolescenți și adulți. Pica și tulburarea de ruminație pot fi acum diagnosticate la orice vârstă.
Tulburarea de aport alimentar de tip evitant restrictiv, un diagnostic nou creat, este destinat în primul rând copiilor cu preferințe alimentare extreme. Acestea pot duce la probleme psihologice sau nutriționale substanțiale.
Anorexia, bulimia și mâncatul compulsiv – caracteristici principale
Anorexia nervoasă – este probabil cea mai cunoscută tulburare de alimentație. În general, se dezvoltă în timpul adolescenței sau la vârsta adultă tânără și tinde să afecteze mai multe femei decât bărbați.
Persoanele cu anorexie se consideră supraponderale, chiar dacă sunt periculos de subponderale. Ele se cântăresc în mod repetat, restricționează sever cantitatea de alimente pe care o consumă, fac sport excesiv, vomită sau folosesc laxative pentru a pierde în greutate.
Simptomele pot include:
- consum extrem de restricționat de mâncare;
- slăbire extremă, evitarea persistentă a îngrășării, refuzul de a menține o greutate sănătoasă;
- frică intensă de îngrășare;
- imagine corporală distorsionată;
- stimă de sine puternic influențată de percepțiile asupra greutății și formei corporale;
- negarea gravității greutății corporale reduse.
Bulimia nervoasă
Persoanele cu bulimie nervoasă au episoade frecvente și recurente în care consumă cantități neobișnuit de mari de alimente și simt o lipsă de control asupra acestor episoade.
Acestea sunt urmate de un comportament care compensează supraalimentarea, cum ar fi vărsăturile forțate, utilizarea excesivă a laxativelor sau diureticelor, postul, exercițiile fizice excesive sau o combinație a acestor comportamente.
Simptomele pot include:
- durere și inflamare cronică în gât;
- glandele salivare umflate în zona gâtului și maxilarului;
- smalțul dinților uzat, dinți sensibili;
- tulburări gastro-intestinale;
- deshidratare severă;
- dezechilibru electrolitic, care poate provoca accident vascular cerebral sau atac de cord.
Mâncatul compulsiv sau tulburarea binge eating – persoanele cu această tulburare își pierd controlul asupra alimentației. Spre deosebire de bulimie, aceste perioade de alimentație excesivă nu sunt urmate de comportamentele menționate (vărsături, post etc.). Din acest motiv, aceste persoane sunt adesea supraponderale.
Simptomele pot include:
- consumul neobișnuit de mare de alimente într-un anumit timp;
- persoana mănâncă chiar și atunci când nu îi este foame;
- mănâncă repede și până se simte inconfortabil;
- mănâncă singură sau în secret pentru a evita jena;
- se simte rușinată sau vinovată de acest comportament alimentar;
- ține diete frecvente.
Tulburările de alimentație pot fi dăunătoare organismului dacă nu sunt tratate. Tratamentul se adaptează nevoilor individuale și poate include psihoterapie individuală, de grup sau de familie, asistență și monitorizare medicală, consiliere nutrițională și medicamente.
Ai nevoie să vorbești cu cineva?
Intră în contact cu un psihoterapeut, pregătit să fie alături de tine!